Denumire oficială: Republica Cehă (Česká republika)

Limba oficială: limba cehă

Suprafaţa: 78 864 km²

Populaţie: 10,3 milioane

Minorităţi: slovaci, polonezi, nemţi, romi, maghiari

Densitatea populaţiei: 129 locuitori/km²

Religie: 32% catolici, 60% fără confesiune

Capitala: Praga (1.213.800 locuitori)

Sărbătoare de stat:

- 28 octombrie - Crearea statului cehoslovac indepedent (1918)

- 1 ianuarie 1993 - Ziua Indepedenţei Republicii Cehe

Moneda: coroana cehă (CZK sau Kč)

Paritatea: 1 EUR = 27,40 CZK (2014)

Ora oficială: Central European Time (C.E.T)

Republica Cehă este o ţară dezvoltată, cu o bogată cultură şi istorie, cu identitate proprie şi oameni cultivaţi. Constituie un partener credibil în relaţiile comerciale, membru respectat în organizaţiile internaţionale şi partener onorabil în comunitatea europeană.

Simboluri de stat
Culorile drapelului de stat sunt roşu, albastru şi alb. Drapelul Cehiei este format din două benzi orizontale - albă şi roşie şi un triunghi albastru cu baza lângă lance şi vârful în centrul drapelului. Banda albă se află deasupra celei roşii. Dacă drapelul este arborat vertical, ea apare, din perspecticaa privitorului, în stânga celei roşii.

Stema mare a Republicii Cehe reprezintă un scut format din patru sferturi: în sferturile unu şi patru se află stema Boemiei: un leu de argint cu două cozi şi coroană de aur pe un fond roşu; în sfertul doi se află stema Moraviei: o acvilă în tablă de şah compusă din carouri de argint şi roşii cu coroană de aur pe cap, pe un fond albastru; în sfertul trei se află stema Sileziei: o acvilă neagră cu coroană de aur, pe un fond de aur. Acvila poartă pe piept şi pe aripi o semilună de argint terminată în formă de treflă, din centrul căreia iese o cruce de argint.

Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roşu pe care se află un leu de argint cu două cozi şi coroană de aur pe cap.

Regiuni
Republica Cehă este formată din 14 regiuni, inclusiv capitala Praga. Regiunile au conducere autonomă aleasă în urma alegerilor directe la care participă cetăţenii regiunii, 77 judeţe, 6249 localităţi (din care 526 oraşe).

Geografie

Republica Cehă cu capitala Praga este situată în Europa Centrală, 48-51º latitudine nordică şi 12-19º longitudine estică, având ca vecini Germania la vest (810 km), Austria la sud (466 km), Slovacia la răsărit (265 km) şi Polonia la nord (762 km) Republica Cehă este formată din Boemia, Moravia şi Silezia, cuprinzând un teritoriu de 78 886 km² . Lungimea maximă a ţării, de la vest la est, este de 493 km, iar lăţimea ei maximă, de la nord la sud, atinge 278 km. Lungimea graniţelor este de 2.303 km. Ca mărime, ocupă locul al 21-lea în Europa.

Relieful Cehiei este în cea mai mare parte deluros şi munos. Munţii cei mai înalţi sunt Munţii Krkonoše unde se află vârful cel mai înalt din Cehia, Sněžka (1602 m). Există numai două câmpii mai întinse: una de-a lungul fluviului Elba (Labe) şi celalaltă de-a lungul râului Morava. Cehia are o reţea bogată de ape curgătoare care se varsă în Marea Nordului (Elba şi afluenţii ei), Marea Baltică (fluviul Odra) şi Marea Neagră (Morava şi afluneţii ei). Cel mai lung râu este Vltava care izvoreşte din Munţii Šumava. Cea mai joasă altitudine este Hřensko, locul unde râul Elba părăseşte teritoriul R.Cehe (117 m sub nivelul mării).

Populaţie
Pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, la 1 iulie 2004, Republica Cehă număra 10 213 480 de locuitori, la fel ca Portugalia, Ungaria sau Belgia. Conform prognozei ONU, în viitor se va înregistra o tendinţă de scădere a populaţiei, astfel încât până în 2050 va ajunge la 9,2 milioane. In perspectivă, evoluţia reală va depinde mai ales de numărul de imigranţi care vor fi primiţi în R.Cehă. Se remarcă un proces de îmbătrînire demografică a populaţiei, în primul rând datorită scăderii rapide a natalităţii: la 100 de copii revin 90 de persoane de peste 65 de ani.

Densitate

129 locuitori pe km2, la fel ca în Danemarca, dar mai mică decât în UE unde 175 de locuitori trăiesc pe km2. 77% din populaţie locuieşte la oraşe, adică cu 5% mai mult decât media din UE. Majoritatea oraşelor cu importanţă regională numără cca 100 000 de locuitori, iar structura populaţiei lor este foarte veche, deoarece în majoritatea lor, oraşelor au fost fondate în evul mediu. In mediul rural se remarcă o densitate mai mare în partea de est a ţării. Fiecare al 10-lea locuitor este stabilit în capitală. Nici un alt oraş din R.Cehă nu concurează ca importanţă şi număr de locuitori cu metropola pragheză.

Religie

Conform ultimului recensământ din anul 2001, 60% din populaţie a declarat că nu aparţine nici unei confesiuni religioase, ceea ce dovedeşte că R.Cehă face parte dintre ţările cele mai ateiste din lume. Un teolog praghez a vorbit despre un anume ateism "blând" apărut imediat după revoluţia de catifea care a înlocuit totalitarismul. Dintre religii, dominantă este religia romano-catolică, iar dintre credinţele creştine minoritare - biserica husită.

Naţionalităţi

Pe baza rezultatelor recensământului din 2001, 90% din populaţie este de naţionalitate cehă. Prin urmare, R.Cehă poate fi considerată un stat deosebit de omogen. Minorităţile cele mai numeroase provin din ţările vecine: Slovacia, Polonia şi Germania. In statisticile oficiale este menţionat numai 0,1% rromi, deşi numărul estimat ajunge până la 2%. Mulţi dintre ei consideră că sunt de naţionalitate cehă, respectiv slovacă.

Limba oficială

Limba cehă care face parte din grupul de vest al limbilor slave (împreună cu slovaca, polona şi soraba). Accentul este fix, căzând întotdeauna pe prima silabă a cuvântului.

Câteva lămuriri necesare pentru pronunţarea corectă a cuvintelor cehe:

se scrie se pronunţă

ě - e

i - întotdeauna ca i din cuvântul spin

y - întotdeauna ca i din cuvântul spin

á, é, í, o, ú, ů, ý - aproximativ de două ori mai lung decât vocalele a, e, i, o, u, y

c - întotdeauna ca ţ din cuvintele ţară, ţiţei

č - ca c din cuvântul ce

ch - ca h din cuvântul şah

d - urmat de ě,i, í ca un d înmuiat din cuvântul deal, din în pronunţia regională din Ardeal

g - întotdeauna ca g din cuvântul gură

h - ca h din cuvântul hală

j - ca i din cuvântul iepure

m - urmat de ě mn (vezi mai jos)

n - urmat de ě,i, í n (mai jos)

ň - ca un n înmuiat din cuvintele bine, nimic, în pronunţie regională sau ca

gn - din cuvântul francez cogniac

ř - aproximativ că rj sau în unele cazuri ca rş

š - ş că în cuvântul şarpe

t - urmat de ě,i,í ca un t înmuiat din cuvintele tihnă, tencuială în pronunţie regională

ž - j că în cuvântul jder