по-русски  česky  română 

Căutare avansată
Articol de notificare Printează Micşorarea literelor Mărirea literelor

Întrebări şi răspunsuri cu privire la liberalizarea regimului de vize Schengen pentru cetăţenii Repubicii Moldova

Întrebări şi răspunsuri cu privire la liberalizarea  regimului de vize Schengen pentru cetăţenii Repubicii Moldova

1.     Ce documente trebuie să deţin pentru a călători fără viză în spaţiul Schengen?

Este necesar să deţineţi un paşaport biometric, care trebuie să fie valabil cel puţin trei luni după data planificată de întoarcere.

2.     Pot intra în spaţiul Schengen de mai multe ori în perioada acestor 90 de zile in decursul fiecărei jumătăţi de an (180 zile)?

Da, puteţi. Totuşi, trebuie foarte atent să calculaţi numărul de zile de şedere, care nu trebuie să depăşească 90 de zile în perioada fiecăror 180 de zile (jumătăţi de an). Durata autorizată de şedere în spaţiul Schengen poate fi calculată utilizând „calculatorul”, care poate fi găsit la următoarea adresă:

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/border-crossing/index_en.htm

Instrucţiunile de utilizare  a “calculatorului” pot fi găsite aici:

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/border-crossing/docs/short_stay_schengen_calculator_user_manual_en.pdf

Cu ajutorul calculatorului (a funcţiei “planning”) – în baza dăţilor anterioare de intrare/ieşire a călătorului în/din spaţiul Schengen – poate fi obţinută informaţia cu privire la perioada maximă admisibilă de şedere a călătorului, care se calculează din acel moment în care este planificată următoarea sa intrarea în spaţiul Schengen.

3.     Se va aplica liberalizarea regimului de vize pentru toate tipurile de paşapoarte?

Liberalizarea regimului de vize se va aplica pentru toate paşapoartele biometrice. Cu paşapoartele diplomatice şi cele biometrice de serviciu se poate circula fără vize în conformitate cu prevederile Acordului privind facilitarea regimului de vize semnat între UE şi Republica Moldova.

4.     Pentru care ţări ale Statelor Membre se aplică regimul liberalizat de vize?

Regimul liberalizat de vize se aplică pentru persoanele care planifică să călătorească pe teritoriul Statelor Membre ale UE, cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei.

Statele Membre ale UE pentru care se aplică regimul liberalizat de vize sunt:

·       Statele Membre ale spaţiului Schengen: Portugalia, Spania, Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Italia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Lituania, Letonia, Estonia şi Malta;

·       Statele Membre ale Uniunii Europene care încă nu au aplicat la acquis-ul Schengen (cele care încă nu sunt parte componentă a spaţiului Schengen fără frontiere interne): Cipru, Croaţia, România şi Bulgaria.

Regimul liberalizat de vize deasemenea se aplică pentru ţările asociate spaţiului Schengen: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

5.     Permite regimul liberalizat de vize intrarea în spaţiul Schengen în orice condiţii?

Condiţiile impuse de către regimul liberalizat de vize nu prevalează asupra condiţiilor care trebuiesc îndeplinite pentru intrarea în spaţiul Schengen cu scop de scurtă şedere. Statele Membre sunt în drept să refuze permiterea intrării şi a şederii pe teritoriul său dacă una sau mai multe din aceste condiţii de intrare nu sunt îndeplinite.  

Condiţiile care trebuiesc îndeplinite pentru intrarea cetăţenilor statelor terţe pe teritoriul Statelor Membre cu scopul de scurtă şedere (90/180 zile) sunt următoarele:

a)     Posedarea unui document de călătorie valabil sau a documentelor care ar permite trecerea autorizată a frontierei;

b)    Justificarea scopului şi a condiţiilor călătoriei planificate, precum şi justificarea existenţei mijloacelor financiare suficiente atât pentru şederea pe teritoriul Statelor Membre, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine;

c)    A nu fi o persoană pentru care a fost emisă o alertă în Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) în scopul refuzării intrării;

d)    A nu fi considerată o ameninţare pentru ordinea publică, securitatea internă, sănătatea publică sau a relaţiilor internaţionale a vreunui Stat Membru, mai ales în cazul în care, din același motiv, să nu fie  introdusă nicio alertă în bazele de date ale Statelor Membre în scopul refuzării intrării;

6.     Refuzarea intrării

Atunci când intrarea pe teritoriul vreunui Stat Membru este refuzată în baza neîndeplinirii vreunei dintre condiţiile sus-menţionate,  resortisantului ţării terţe i se eliberează o decizie cu motivarea interdicţiei de intrare, în formă scrisă, care are un format uniform, precizând motivul exact de refuz. Formularul de decizie se înmânează completat resortisantului ţării terţe, care trebuie să confirme recepţionarea lui prin semnătura sa.

Persoanele cărora le-a fost refuzată intrarea au dreptul de a face cale de atac împotriva deciziei de interdicţie de intrare. Astfel de apeluri se efectuează în concordanţă cu legea naţională a Statului Membru vizat. În acest sens, se eliberează suplimentar şi o indicaţie în formă scrisă cu menţionarea punctelor unde resortisantul ţării terţe ar putea contacta reprezentanţi competenţi care ar putea acționa din numele lui.

Depunerea unui apel  împotriva deciziei de interdicţie de intrare nu are efect suspensiv asupra acestei decizii. Informații suplimentare puteţi găsi în Regulamentul Consiliului 562/2006 privind regimul de trecere  a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen):

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:105:0001:0032:EN:PDF

7.     Ce documente trebuie să prezint poliţistului de frontieră la intrare?

În mod obligatoriu se prezintă paşaportul. O listă neexhaustivă de documente suplimentare pot fi cerute de către poliţistul de frontieră în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de intrare. Acestea pot fi: biletele pentru călătoriile ce urmează a fi făcute, precum şi biletul de întoarcere; dovadă a existenţei mijloacelor financiare suficiente pentru subzistenţă; rezervarea de cazare; scrisoare de invitaţie – în caz de vizită a apropiaţilor sau în caz de conferinţe; certificate de admitere la studii – în caz de studii; etc.

8.     Câţi bani ar trebui să am cu mine pentru a pleca cu scop turistic în spaţiul Schengen?

În conformitate cu articolul 5(3) al Codului Frontierelor Schengen: „suma mijloacelor financiare necesare pentru subzistenţă se evaluează reieşind din durata şi scopul şederii, şi de media preţurilor pentru cazare şi masă din statul (statele) membru (membre) implicat (e), înmulţită cu numărul de zile al şederii”.

Se verifică faptul dacă resortisantul ţării terţe posedă mijloace suficiente de subzistenţă atât pentru perioada şederii cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine, sau tranzitul spre un stat terţ în care intrarea îi va fi permisă cu siguranţă, sau este în postura de a obţine legal asemenea mijloace. Valorile de referinţă necesare pentru trecerea frontierelor externe sunt stabilite anual de către autorităţile naţionale a fiecărui Stat Membru al spaţiului Schengen.

Evaluarea suficienţei mijloacelor de subzistenţă se poate face pe baza numerarului, cecurilor de călătorie şi cărţilor de credit aflate în posesia cetăţenilor statelor terţe.  Pot face, de asemenea, dovada unor mijloace suficiente de subzistenţă: declaraţiile de sponsorizare - în cazul în care acestea sunt prevăzute de legislaţia naţională, sau scrisorile de garanţie din partea gazdelor,   aşa cum sunt definite de legislaţia naţională -  în situaţia în care cetăţenii statelor terţe vor locui la o gazdă.

Valabilitatea cărţii de credit se verifică contactând compania emitentă sau prin utilizarea altor facilităţi disponibile la punctul de trecere a frontierei (de exemplu: case de schimb valutar).

Scrisoarea de invitaţie poate fi verificată prin contactarea directă a gazdei sau prin intermediul organelor teritoriale de control conform reşedinţei gazdei.

9.     Este o cerinţă obligatorie călătorul să deţină o asigurare medicală de călătorie în străinătate?

Călătorul cetăţean al unui stat terţ nu este obligat să posede o asigurare medicală de călătorie în străinătate. Totuşi, se recomandă să deţineţi o asigurare medicală în cazul călătoriilor pe teritoriul ţărilor Schengen.

10.            Este o cerinţă obligatorie deţinerea unui bilet de întoarcere încă înainte de părăsirea teritoriului Moldovei?

Se recomandă deţinerea unui bilet de întoarcere în cazul călătoriei cu avionul/trenul/autocarul. Totuşi, nu este obligatorie deţinerea lui.

11.           Este necesară viza de muncă dacă vreau să muncesc în spaţiul Schengen?

Da. Majoritatea Statelor Membre solicită viza de muncă sau permisul de muncă de la persoanele care intenţionează să muncească, chiar dacă vor munci o perioadă mai mică decât trei luni.

Informaţie detaliată găsiţi accesând link-ul:

http://ec.europa.eu/home-affairs/doc_centre/borders/docs/notification_visa_539_2001_en.pdf

12.            Dacă intenţionez să vizitez prieteni sau rude care locuiesc în spaţiul Schengen, trebuie să prezint careva informaţii despre ei poliţistului de frontieră?

Aţi putea fi rugat să prezentaţi informaţie detaliată referitor la această persoană. Este recomandabil să aveţi adresa şi numere de telefoane de contact al acestei persoane.

13.           Este necesară deţinerea vizei pentru vizitarea pe termen scurt a spaţiului Schengen cu scop de business, meeting-uri, training-uri sau expoziţii?

Nu.

14.           Este necesar de aplicat pentru viză/permis de studii dacă planific să călătoresc în spaţiul Schengen pentru o perioadă scurtă cu scop de studii?

Trebuie să aplicaţi pentru permis de studii numai în cazul în care planificaţi să urmaţi studii în spaţiul Schengen cu o durată mai mare decât 90 de zile în decursul a 180 de zile. Pentru studiile cu durata mai mare decât 90 de zile trebuie să aplicaţi pentru permis de studii, şi regulile variază de la o ţară la alta. Este recomandabil să consultaţi Ambasada/Consulatul ţării în care intenţionaţi să studiaţi.

15.            În condiţiile regimului liberalizat de vize există careva restricţii cu referire la circulaţia dintr-un stat Schengen în altul?

Între statele Schengen nu există  control la frontierele interne. Există control doar la frontierele dintre ţările Schengen şi Cipru, Croaţia, Bulgaria şi România. Cetăţenii Moldovei sunt obligaţi să deţină permanent asupra sa paşapoartele pe decursul întregii călătorii, în caz că legislaţia naţională prevede controale ad-hoc la frontierele interne ale spaţiului Schengen.

16.            Dacă m-am aflat mai mult de 90 de zile, fără permis de şedere sau viză de lungă şedere, sau dacă am lucrat în spaţiul Schengen fără permis de muncă, ce urmări vor fi?

Aflarea cetăţeanului Moldovei în spaţiul Schengen mai mult de 90 de zile fără permis de şedere sau viză de lungă şedere se consideră ilegală, şi poate fi sancţionată cu o interdicţie de intrare în spaţiul Schengen. Munca în spaţiul Schengen fără permis de muncă, chiar şi pentru o perioadă de până la 90 de zile, la fel se sancţionează cu interdicţie de intrare în spaţiul Schengen.